Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat Sambata, 8 August la Congresul Jurnaliştilor Români de Pretutindeni „Limbaj-Mesaj-Libertate”, care a avut loc la Drobeta Turnu Severin şi la Kladovo, Serbia, precum si la sarbatoarea oferita de comunitatea romaneasca din Valea Timocului. Presedintele Basescu isi respecta astfel promisiunea facuta liderilor romanilor din Timoc de a vizita numeroasa comunitate romaneasca din nord estul Serbiei. Vizita lui Basescu este una istorica fiind prima vizita a unui Presedinte al Romaniei la una dintre cele mai uitate si opresate comunitati romanesti din jurul frontierelor. Cei peste 500.000 de romani din Timocul Sarbesc nu au scoala de nici-un nivel in limba materna, iar singura bisericuta romaneasca renascuta dupa distrugerea celor aproximativ 80 de biserici si 17 manastiri romanesti, este supusa, ca si parohul ei, parintele Boian Alexandrovici unei permanente presiuni din partea bisercii sarbe si autoritatilor locale din tara vecina. Iata mesajul sefului statului roman:
„Bună ziua,
Bine v-am găsit. Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului preşedinte Boris Tadic că a fost de acord cu această vizită neoficială la Kladovo. Aş vrea să ştiţi că prezenţa mea aici este, în mod egal, un semn de respect pentru sârbi şi pentru românii care trăiesc în Serbia. Relaţia noastră cu Serbia este una excelentă, iar noi considerăm că minoritatea de români din Serbia este o punte de legătură între Bucureşi şi Belgrad, între România şi Serbia. În acelaşi timp, vreau să ştiţi că, în mod decent şi în spiritul bunelor relaţii pe care le avem cu Serbia, încercăm să convingem prietenii noştri sârbi că românii din Serbia au dreptul să înveţe limba română, au dreptul să-şi păstreze cultura, au dreptul să fie reprezentaţi politic, au dreptul la biserică ortodoxă română, aşa cum, cu tot respectul, noi garantăm minorităţii sârbe din România dreptul la biserică, dreptul la educaţie, dreptul la cultură în limba maternă. Vreau să ştiţi că în România sunt 18 minorităţi recunoscute oficial, iar noi ne bucurăm că le-am creat tuturor posibilitatea să înveţe în limba maternă, să-şi păstreze cultura şi să frecventeze biserica pe care doresc să o frecventeze. Acest lucru creează obligaţii şi pentru minorităţi, aceea de a fi loiali statului pe teritoriul căruia trăiesc. Deci ceea ce noi spunem este că minoritatea română din Serbia trebuie să aibă create condiţii să-şi păstreze limba, cultura, biserica pentru care optează fiecare şi, în acelaşi timp, minoritatea românească are obligaţia să fie loială statului său.
Aş vrea să ştiţi că România îşi bazează politica legată de minorităţi pe câteva concepte simple şi clare. Noi considerăm că România nu este egal românism, românismul este mult mai întins decât frontierele în care România există. De asemenea, nu considerăm că statul român este egal cu poporul român. Statul român îşi exercită autoritatea în interiorul propriilor frontiere, iar români mai sunt vreo zece milioane în afara frontierelor statului român. De aceea, considerăm că statul român are obligaţia, ca în interiorul bunelor relaţii pe care le are cu alte ţări, să încerce să protejeze drepturile minoritarilor români care trăiesc în afara frontierelor.
Pentru că nu vreau să lungesc excesiv discursul meu, aş vrea să vă spun şi câteva lucruri care ţin de relaţia bilaterală româno-sârbă. În primul rând, România va continua să se numere printre statele care nu recunosc Kosovo ca fiind independent de Serbia. În această direcţie vom acţiona şi cu ocazia procesului de la Curtea Internaţională, pe care Serbia, şi cu sprijinul României, l-a intentat în ceea ce priveşte nerecunoaşterea independenţei Kosovo. România va continua să susţină semnarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Serbia şi, de asemenea, în interiorul Uniunii Europene promovăm ideea liberalizării sistemului de vize între Uniunea Europeană şi Serbia. Şi aş încheia spunându-vă încă o dată că românii de lângă noi, cei care trăiesc în jurul frontierelor României, sunt cei de care dorim să avem grijă, aşa cum putem şi să le creăm condiţii să îşi păstreze limba, cultura şi credinţa. Vă asigur de tot respectul şi dragostea mea. Vă mulţumesc mult!”
„Bună ziua,
Bine v-am găsit. Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului preşedinte Boris Tadic că a fost de acord cu această vizită neoficială la Kladovo. Aş vrea să ştiţi că prezenţa mea aici este, în mod egal, un semn de respect pentru sârbi şi pentru românii care trăiesc în Serbia. Relaţia noastră cu Serbia este una excelentă, iar noi considerăm că minoritatea de români din Serbia este o punte de legătură între Bucureşi şi Belgrad, între România şi Serbia. În acelaşi timp, vreau să ştiţi că, în mod decent şi în spiritul bunelor relaţii pe care le avem cu Serbia, încercăm să convingem prietenii noştri sârbi că românii din Serbia au dreptul să înveţe limba română, au dreptul să-şi păstreze cultura, au dreptul să fie reprezentaţi politic, au dreptul la biserică ortodoxă română, aşa cum, cu tot respectul, noi garantăm minorităţii sârbe din România dreptul la biserică, dreptul la educaţie, dreptul la cultură în limba maternă. Vreau să ştiţi că în România sunt 18 minorităţi recunoscute oficial, iar noi ne bucurăm că le-am creat tuturor posibilitatea să înveţe în limba maternă, să-şi păstreze cultura şi să frecventeze biserica pe care doresc să o frecventeze. Acest lucru creează obligaţii şi pentru minorităţi, aceea de a fi loiali statului pe teritoriul căruia trăiesc. Deci ceea ce noi spunem este că minoritatea română din Serbia trebuie să aibă create condiţii să-şi păstreze limba, cultura, biserica pentru care optează fiecare şi, în acelaşi timp, minoritatea românească are obligaţia să fie loială statului său.
Aş vrea să ştiţi că România îşi bazează politica legată de minorităţi pe câteva concepte simple şi clare. Noi considerăm că România nu este egal românism, românismul este mult mai întins decât frontierele în care România există. De asemenea, nu considerăm că statul român este egal cu poporul român. Statul român îşi exercită autoritatea în interiorul propriilor frontiere, iar români mai sunt vreo zece milioane în afara frontierelor statului român. De aceea, considerăm că statul român are obligaţia, ca în interiorul bunelor relaţii pe care le are cu alte ţări, să încerce să protejeze drepturile minoritarilor români care trăiesc în afara frontierelor.
Pentru că nu vreau să lungesc excesiv discursul meu, aş vrea să vă spun şi câteva lucruri care ţin de relaţia bilaterală româno-sârbă. În primul rând, România va continua să se numere printre statele care nu recunosc Kosovo ca fiind independent de Serbia. În această direcţie vom acţiona şi cu ocazia procesului de la Curtea Internaţională, pe care Serbia, şi cu sprijinul României, l-a intentat în ceea ce priveşte nerecunoaşterea independenţei Kosovo. România va continua să susţină semnarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Serbia şi, de asemenea, în interiorul Uniunii Europene promovăm ideea liberalizării sistemului de vize între Uniunea Europeană şi Serbia. Şi aş încheia spunându-vă încă o dată că românii de lângă noi, cei care trăiesc în jurul frontierelor României, sunt cei de care dorim să avem grijă, aşa cum putem şi să le creăm condiţii să îşi păstreze limba, cultura şi credinţa. Vă asigur de tot respectul şi dragostea mea. Vă mulţumesc mult!”
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu