PETRE ŢUŢEA

"Mă mişc între Dumnezeu şi Neamul din care fac parte, în afară de aceşti termeni nu văd nimic semnificativ între cer si pământ ".
PETRE ŢUŢEA

26 august 2009

50 de procurori si judecatori eliberati din functie de Traian Basescu

Luna august a venit cu decizia de pensionare in plic pentru mai mult de 50 de judecatori si procurori. Presedintele Traian Basescu a semnat decretele de pensionare ale acestora si ele au fost publicate in Monitorul Oficial, asa ca in acest moment totul este stabilit. Pe lista celor pensionati se regasesc generali de brigada in rezerva, presedinti de Curti de Apel sau Sectii Penale precum si procurori militari, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
Decretele de eliberare din functie a celor 22 de procurori si 29 de judecatori au fost publicate in:
- Monitorul Oficial numarul 587 din 24 August 2009
- Monitorul Oficial numarul 588 din 25 August 2009
Iata lista completa:
Judecatori eliberati din functie - pensionare
Parvu Liviu Narcis - judecator la Tribunalul Bucuresti
Prodan Marioara - Judecator la Inalta Curte de casatie si Justitie
Cotutiu Aurelia - Judecator cu grad de curte de apel la Tribunalul Arad
Badescu Leonard - judecator la Tribunalul Comercial Arges
Cordos Artentie - Presedintele Curtii de Apel Targu Mures
Harabagiu Verginica - judecator la Tribunalul Vaslui
Marina Mihai - judecator la Curtea de Apel Craiova
Coltea Emil Lucian - judecator la Tribunalul Bistrita Nasaud
Raduinea Sofia - Judecator la Judecatoria Timisoara
Georgescu Sofia Brandusa - Judecator la Tribunalul Salaj
Talos Aurica - Judecator la Tribunalul Salaj
Proks Romulus - Judecator la Tribunalul Timis
Gergely Niculina - Judecator la Tribunalul Harghita
Necsulescu Maria Viorica - Judecator la Curtea de Apel Craiova
Cotutiu Gheorghe - Judecator la Curtea de Apel Cluj
Galos Violeta Smarandita - presedintele Sectiei Penale a Tribunalului Salaj
Munteanu Luminita - Judecator la Tribunalul Galati
Mandroiu Liliana - Judecator la Tribunalul Galati
Dragan Danuta Ana - Judecator la Tribunalul Constanta
Elena Mocan - Judecator la Tribunalul Satu Mare
Vasile Liviu - presedintele Judecatoriei Cornetu
Cotoman Ilie - Judecator la Judecatoria Vatra Dornei
Sterie Vasile - Judecator la Tribunalul Prahova
Schiopu Viorica - Judecator la Tribunalul Hunedoara
Burlacu Constantina - Judecator la Tribunalul Vrancea
Jelea Doina - Judecator la Tribunalul Vrancea
Marasescu Ioana - Judecator la Judecatoria Drobeta Turnu Severin
Dascalu Constantin - Judecator cu grad de tribunal la Judecatoria Targu Carbunesti
Vidican Gheorghe - Judecator cu grad de tribunal la Judecatoria Nasaud

Procurori eliberati din functie - pensionare
Corbeanu Gheorghe - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti
Parvu Florin Doru - Procuror militar la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara
Budiana Nicolae - Procuror la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Craiova
Popov Mihai (general brigada r) - Procuror militar la Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel
Vasiliu Dorina - Procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti Blezius Aurelia Rozica Gabriela - Procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Constantin Ion Marcel - Procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Bescuca Victor - Procuror sef al Biroului Teritorial Olt din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
Stanisor Ion Emilian - Procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti
Chiracu Florin - Procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti
Bostina Pantelimon - Procuror militar al Serviciului Organizare, mobilizare resurse umane, economico-financiar si administrativ la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie
Tomsa Lucian Ovidiu - Procuror sef Birou in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Dambovita
Dragomirescu Mircea Dan - Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu
Popescu Iolanda - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti
Cozma Gheorghe - Procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti
Ciolan Costica - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu
Bostan Teodoru - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi
Telea Ilie - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal
Radulea Icoana - Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Oravita
Croitoru Constantin - Prim-Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt
Babu Vasile - Procuror sef sectie maritima si fluviala la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta
Cercel Sasa - Procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea

19 august 2009

"Terrorist Facebook" – the new weapon against al-Qa'ida

Social networking is not just for the MySpace generation. Intelligence agencies are adopting a controversial new technique to identify terrorist masterminds. Intelligence agencies are building up a Facebook-style databank of international terrorists in order to sift through it with complex computer programs aimed at identifying key figures and predicting terrorist attacks before they happen.
By analysing the social networks that exist between known terrorists, suspects and even innocent bystanders arrested for being in the wrong place at the wrong time, military intelligence chiefs hope to open a new front in their "war on terror".
The idea is to amass huge quantities of intelligence data on people – no matter how obscure or irrelevant – and feed it into computers that are programmed to make associations and connections that would otherwise be missed by human agents, scientists said. The doctrine is already being actively pursued in Iraq and Afghanistan where thousands of people have been arrested and interrogated for information that could be fed into vast computerised databanks for analysis by social network programs.
In addition to information gleaned from interviews with suspects captured in the field, intelligence agencies are also mining the vast amounts of telecommunications data collected from emails and telephone calls with the same surveillance technology. In the US alone, hundreds of millions of dollars are being spent on developing the data-mining techniques.
"Social network analysis is analysing information about who knows who or who talks to whom," said Professor Kathleen Carley of Carnegie Mellon University in Pittsburgh, Pennsylvania, one of the civilian scientists hoping to benefit from the new military funding earmarked for research into social network analysis.
"Facebook and Google are doing social networking, which is the technology for helping you find out who to talk to and for finding out what your friends know about a person," Professor Carley said. "What social network analysis is about is giving me the whole of the 'Facebook-style' data and saying that I'm going to analyse it mathematically to tell you who the critical people are," she said. The doctrine, however, has been criticised as time consuming, wasteful and counterproductive. Critics have also suggested that it has led to gross violations of human rights, with hundreds and possibly thousands of innocent people being detained and interrogated for longer than necessary to provide social network information.

17 august 2009

Georgia spune "adio" CSI

Devenita membru în circumstanţe controversate, în urma unui război civil în care trupele ruseşti au intervenit de partea guvernului promoscovit al lui Eduard Şevardnadze in decembrie 1993, Georgia se va retrage oficial din CSI, marţi 18.08.2009, a anunţat Ministerul georgian de Externe. Retragerea vine la un an de la războiul din Osetia de Sud, când trupele ruseşti au intervenit în Georgia, pentru susţinerea regimurilor separatiste sud-osete şi abhaze.
Anuntata inca de anul trecut de presedintele Mihail Saakaşvili, retragerea Georgiei din CSI a fost votata in unanimitate de parlamentul georgian in data de 14 august 2008. Georgia va continua să facă parte din unele tratate internaţionale semnate în cadrul CSI, inclusiv cele privitoare la excluderea regimului de vize şi acordurile de liber-schimb între statele din CSI. In prezent, presedentia anuala a CSI este detinuta de Republica Moldova.

13 august 2009

Tinerii din societatea civila fac pasul spre varful politicii

Jurnalistul Dan Manolăchescu a devenit noul preşedinte al filialei Sfântu Gheorghe a Partidului Democrat- Liberal (PD-L), fiind validat în funcţie miercuri seară, de către vicepreşedintele PD-L, George Scripcaru, primarul municipiului Brasov. Desi a devenit membru PD-L acum cateva saptamani, Dan Manolăchescu s-a bucurat de increderea colegilor de partid care l-au sustinut pentru a deveni presedintele filialei municipale din Sfantu Gheorghe, judetul Covasna.
Pasionat de alpinism (a participat la expeditii in Aconcagua, Mont Blanc, McKinley etc.), tanarul Dan Manolăchescu este a doua personalitate din societatea civila care face pasul spre varful politicii la nivelul judetului Covasna, dupa Madalin Guruianu care a devenit recent presedintele PNL, Sfantu Gheorghe.
Noua echipă de la PD-L Sfântu Gheorghe îl mai are în conducere pe omul de afaceri Dan Damian, în calitate de preşedinte executiv, iar scopul schimbărilor a fost definit ca fiind acela de reorganizare a PD-L Sfântu Gheorghe, gestionare a resurselor umane şi întreţinerea relaţiilor româno- maghiare.
Vicepreşedintele PD-L, Georghe Scripcaru, responsabil de activitatea politică a PD-L la nivelul judeţelor Braşov, Covasna şi Harghita, a declarat că Dan Manolăchescu, în calitatea sa de persoană implicată în diverse aspecte ale vieţii publice din Sfântu Gheorghe, are toate atuurile necesare revigorării şi dinamizării activităţii PD-L Sfântu Gheorghe, menţionând că numirea acestuia în fruntea organizaţiei nu se doreşte a fi o sancţiune împotriva vechii conduceri.
Potrivit lui Scripcaru, Dan Manolăchescu are persepctive foarte bune din punct de vedere politic, putând coagula în jurul său multe forţe provenite din rândurile electoratului român şi maghiar. Arătând că Manolăchescu va fi capabil să crească credibilitatea PD-L în rândul comunităţilor română şi maghiară, Scripcaru a mai adăugat că orice partid l-ar fi dorit pe Dan Manolăchescu în rândurile sale.
La rândul său, Dan Manolăchescu a declarat că proiectul politic pe care l-a creionat se mulează aproape perfect pe activităţile sale de până acum, urmând deci să fie responsabil cu organizarea, comunicarea şi „aplanarea conflictelor româno- maghiare” ivite între politicieni. Manolăchescu, este licenţiat în medicină veterinară, relaţii publice şi comunicare si are o activitate însemnată de jurnalist, atât în presa locală cât şi în cea naţională.
Dan Manolăchescu a participat, în urmă cu trei ani, alături de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), la un turneu ce a vizat regiuni distincte ale Europei, în scopul analizei relaţiilor interetnice dintre majoritari şi minoritari. Recent, Manolăchescu a lansat cartea „Mituri ale Ţinutului Secuiesc”, o analiză asupra abordării Ţinutului Secuiesc, dorinţei de autonomie, dar şi asupra perceperii acestui Ţinut Secuiesc.
Mai multe depre Dan Manolăchescu pe http://manolachescu.blogspot.com

9 august 2009

Vizita istorica a Presedintelui Romaniei la romanii din Valea Timocului


Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat Sambata, 8 August la Congresul Jurnaliştilor Români de Pretutindeni „Limbaj-Mesaj-Libertate”, care a avut loc la Drobeta Turnu Severin şi la Kladovo, Serbia, precum si la sarbatoarea oferita de comunitatea romaneasca din Valea Timocului. Presedintele Basescu isi respecta astfel promisiunea facuta liderilor romanilor din Timoc de a vizita numeroasa comunitate romaneasca din nord estul Serbiei. Vizita lui Basescu este una istorica fiind prima vizita a unui Presedinte al Romaniei la una dintre cele mai uitate si opresate comunitati romanesti din jurul frontierelor. Cei peste 500.000 de romani din Timocul Sarbesc nu au scoala de nici-un nivel in limba materna, iar singura bisericuta romaneasca renascuta dupa distrugerea celor aproximativ 80 de biserici si 17 manastiri romanesti, este supusa, ca si parohul ei, parintele Boian Alexandrovici unei permanente presiuni din partea bisercii sarbe si autoritatilor locale din tara vecina. Iata mesajul sefului statului roman:
„Bună ziua,
Bine v-am găsit. Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului preşedinte Boris Tadic că a fost de acord cu această vizită neoficială la Kladovo. Aş vrea să ştiţi că prezenţa mea aici este, în mod egal, un semn de respect pentru sârbi şi pentru românii care trăiesc în Serbia. Relaţia noastră cu Serbia este una excelentă, iar noi considerăm că minoritatea de români din Serbia este o punte de legătură între Bucureşi şi Belgrad, între România şi Serbia. În acelaşi timp, vreau să ştiţi că, în mod decent şi în spiritul bunelor relaţii pe care le avem cu Serbia, încercăm să convingem prietenii noştri sârbi că românii din Serbia au dreptul să înveţe limba română, au dreptul să-şi păstreze cultura, au dreptul să fie reprezentaţi politic, au dreptul la biserică ortodoxă română, aşa cum, cu tot respectul, noi garantăm minorităţii sârbe din România dreptul la biserică, dreptul la educaţie, dreptul la cultură în limba maternă. Vreau să ştiţi că în România sunt 18 minorităţi recunoscute oficial, iar noi ne bucurăm că le-am creat tuturor posibilitatea să înveţe în limba maternă, să-şi păstreze cultura şi să frecventeze biserica pe care doresc să o frecventeze. Acest lucru creează obligaţii şi pentru minorităţi, aceea de a fi loiali statului pe teritoriul căruia trăiesc. Deci ceea ce noi spunem este că minoritatea română din Serbia trebuie să aibă create condiţii să-şi păstreze limba, cultura, biserica pentru care optează fiecare şi, în acelaşi timp, minoritatea românească are obligaţia să fie loială statului său.

Aş vrea să ştiţi că România îşi bazează politica legată de minorităţi pe câteva concepte simple şi clare. Noi considerăm că România nu este egal românism, românismul este mult mai întins decât frontierele în care România există. De asemenea, nu considerăm că statul român este egal cu poporul român. Statul român îşi exercită autoritatea în interiorul propriilor frontiere, iar români mai sunt vreo zece milioane în afara frontierelor statului român. De aceea, considerăm că statul român are obligaţia, ca în interiorul bunelor relaţii pe care le are cu alte ţări, să încerce să protejeze drepturile minoritarilor români care trăiesc în afara frontierelor.

Pentru că nu vreau să lungesc excesiv discursul meu, aş vrea să vă spun şi câteva lucruri care ţin de relaţia bilaterală româno-sârbă. În primul rând, România va continua să se numere printre statele care nu recunosc Kosovo ca fiind independent de Serbia. În această direcţie vom acţiona şi cu ocazia procesului de la Curtea Internaţională, pe care Serbia, şi cu sprijinul României, l-a intentat în ceea ce priveşte nerecunoaşterea independenţei Kosovo. România va continua să susţină semnarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Serbia şi, de asemenea, în interiorul Uniunii Europene promovăm ideea liberalizării sistemului de vize între Uniunea Europeană şi Serbia. Şi aş încheia spunându-vă încă o dată că românii de lângă noi, cei care trăiesc în jurul frontierelor României, sunt cei de care dorim să avem grijă, aşa cum putem şi să le creăm condiţii să îşi păstreze limba, cultura şi credinţa. Vă asigur de tot respectul şi dragostea mea. Vă mulţumesc mult!”

8 august 2009

Alianta pentru Integrare Europeana


Am asteptat ceva timp sa va impartasesc concluziile mele legate de rezultatul alegerilor, asa zis democratice din Republica Moldova. La fel de mult a asteptat si CEC-ul moldovean sa declare rezultatul final. Intamplator sau nu, rezultatul oficial si impartirea mandatelor pe competitori electorali a venit abia saptamana aceasta. De ce? E o intrebare la care raspunsul il stiu doar "serviciile" moldovenesti si poate cativa oameni care au negociat preluarea puterii la Chisinau. Dupa rezultatele partiale, pana la numararea si centralizarea voturilor din diaspora moldoveana repartizarea mandatelor era urmatoarea: PCRM: 48, PLDM 18, PL: 15, PDM 13, AMN 7. Toti se asteptau ca dupa centralizarea voturilor din strainatate opozitia liberala (fara PDM, partidul lui Marian Lupu, plecat de la comunisti chiar inaintea alegerilor din 29 Iulie) sa mai primesca un mandat, si sa cumuleze 41 de mandate exact cat a avut dupa controversatele alegeri din 5 Aprilie. O simpla adunare arata ca cele 48 de mandate ale comunistilor cu cele 13 ale lui Marian Lupu oferea majoritatea de 61 de mandate de care aveau nevoie pentru a instala un presedinte si pentru a conduce tara in urmatorii patru ani. Al 41-lea mandat nu a revenit opozitiei (surprinzator! pentru ca voturile din diaspora au fost intr-o majoritate covarsitoare pentru opozitie, AMN a facut chiar o plangere la Curtea Constitutionala) si astfel cele trei partide liberale sau trezit ca au mai putine mandate decat in 5 Aprilie, desi toti analistii externi sau interni se asteptau la altceva. Indoiala mea a planat mult in a anunta victoria uneia sau alteia dintre parti (aveam si am inca rezerve in ceea ce il priveste pe Marian Lupu), desi in media din Romania cat si in cea din Occident toti clamau victoria opozitiei. Se pare insa ca PDM influentat puternic si de fostul sau presedinte Dumitru Diacov (in spatele usilor inchise se vorbeste ca Diacov ar controla 8 din cele 13 voturi/mandate al Partidului Democrat) a ales calea democratiei si dupa lungi negocieri a anuntat ieri crearea "Aliantei pentru Integrare Europeana " alaturi de PLDM, PL si AMN. Coalitia astfel formata detine 53 de mandate suficiente pentru desemnarea presedintelui parlamentului si prim-ministrului, dar insuficiente pentru a desemna presedintele tarii. Aici intervine marea dilema: vor reusi sa stranga cele 8 voturi necesare alegerii sefului statului de la comunisti sau Marian Lupu va negocia aceasta functie, pentru sine, cu PCRM, caz in care opozitia liberala nu ar mai avea suficiente voturi pentru a bloca accesul la putere al unui candidat nedemocratic cum a facut-o dupa alegerile din 5 Aprilie.